Filme

Medalia de Onoare

Pelicula “Medalia de onoare” a fost lansată pe 12 noiembrie 2010 la Cinema Studio din Bucureşti, sub regia lui Peter Călin Netzer.

Acţiunea filmului, plasată în decembrie 1995, se învîrte în jurul lui Ion I. Ion jucat de Victor Rebengiuc care are o viata obisnuita. După ce şi-a denunţat fiul Securităţii (pe Mimi Brănescu) şi soţia îl tratează cu o tăcere crîncenă, protagonistul simte că trebuie să-şi recîştige familia. Această ocazie o are prin medalia de onoare ce îi este înmînată de Președintele României din partea Ministerului Apărării Naţionale pentru faptele sale de vitejie săvîrşite în cel de-al Doilea Război Mondial.

Filmul adună actori cu renume, precum Victor Rebengiuc, Camelia Zorlescu, Mircea Andreescu, Ion Lucian, Costica Draganescu si Gabriel Spahiu. Medalia de onoare este înmînată chiar de Ion Iliescu, o prezenţă neaşteptată în peliculă.

“Medalia de onoare” s-a dovedit a fi un film apreciat prin premiile capatate. În cadrul Premiilor TIFF 2010, pelicula a primit premiul pentru cea mai bună interpretare – Victor Rebengiuc- şi premiul pentru cea mai bună regie – Peter Călin Netzer. A avut 5 nominalizări şi a cîştigat 2 premii Gopo în 2011 (cel mai bun actor într-un rol principal într-un film de lungmetraj ficţiune - Victor Rebengiuc – şi cel mai bun scenariu de lungmetraj ficţiune - Tudor Voican).

Nunta Mută

Horaţiu Mălăele a debutat ca regizor cu filmul „Nuntă mută” ce a avut premiera pe 17 noiembrie 2008 la Teatrul Naţional din Bucureşti.

Filmul, care povestește nunta dintre doi tineri îndrăgostiţi, Mara şi Iancu, devine o imagine fidelă a trecutei dictaturi. Căsătoria acestora este perturbată de anunţarea morţii lui Stalin. Nuntaşii încearcă să ducă nunta la bun sfîrşit, dar în tăcere. Deşi atmosfera aduce zîmbete, drama provocată de zgomotele nunţii este o urmare a trecutului stalinist.

Chiar dacă întîmplările par a fi fragmente de ficţiune, povestea peliculei este inspirată de o întîmplare adevărată ce a avut loc în România anilor `53.

"Îmi propun un film care să vorbească lumii, cu duioşie şi romantism despre dragoste într-un spaţiu născător de veşnicie. Îmi propun un film care să vorbească lumii despre dictatură şi consecinţele ei în plan comunitar şi, respectiv, familial. Este un film despre viaţă, moarte şi adevăr" (Horaţiu Mălaele)

Pe lîngă regie, Horațiu Mălăele a semnat și scenografia filmului alături de Adrian Lustig. Distribuţia peliculei cuprinde nume, precum Meda Victor, Alexandru Potocean, oru Ana, Ioana Anastasia, Anton Alexandru, Marian Bindea, Tamara Buciuceanu, Dan Condurache, Tudorel Filimon, Luminita Gheorghiu, Serban Pavlu, Victor Rebengiuc, Simona Stoicescu, Valentin Teodosiu.

Bună! Ce faci?

După 37 de zile de filmare, ideea a lui Alexandru Maftei ce a rezultat ca fiind o comedie romantică  100% românească a văzut lumina reflectoarelor din cinematografe după mai bine de 4 ani de la conceperea ideii, premiera avînd loc în luna martie în Cluj.  Aceasta îi are ca protagonişti pe Dana Voicu, soţia regizorului, şi Ionel Mihăilescu (Paraschiv din „Morometii”), prin care este înfăţişat aerul naiv, nevinovat şi natural al unui cuplu obişnuit din România după 20 de ani de căsnicie. Problemele, fiul rebel şi frustrările fac ca viaţa de cuplu să fie învăluită de plictis, culminată de ideea separării.

Odată cu avansarea tehnologiei cei doi descoperă calculatorul, mai apoi chatul, iar într-un final după nenumărate nopţi pierdute şi discuţii pe ascuns se descoperă reciproc, însă virtual, neştiind unul de celălalt.  Fără probleme politice, sociale, fără un mediu murdar, acţiunea se învîrte doar în jurul iubirii, a soţilor şi a fiului lor (Paul Diaconescu) adolescent a cărui perspectivă ghidează spectatorul pe parcursul poveştii. Băiatul de 17 ani, Vladimir deosebit de libertin în propriile relaţii sexuale se arată extrem de intrigat cînd descoperă idila părinţilor lui.

"Întotdeauna dorim altceva decît avem - fie el aparat foto, rochie sau partener de viaţă. Întotdeauna căutăm în altă parte ce avem, probabil, foarte aproape de noi. Asta este tema care m-a atras la povestea unui cuplu care îşi caută fericirea în afara căsniciei, chatuind cu un necunoscut.” (Alexandru Maftei)


În roluri secundare apar Ana Popescu, Adrian Păduraru, Antoaneta Cojocaru, Ioan Andrei Ionescu, Ioana Abur sau Adriana Trandafir. 

Tanti


Filmul se centrează pe povestea Marilenei (Cecilia Barbora), soţia lui Marcel, om de afaceri belgian şi pedofil. Aceasta acceptă pornirile soţului de dragul comfortului financiar, însă este gata să pună capăt casniciei cînd în viaţa lor intră Simona (Cosmina Păsărin). Recomandându-se drept profesoară, Simona se insinuează în cuplul lor, cu droguri şi inventivitate, însă stârneşte gelozia soţiei şi este alungată. În încercarea de a-şi regăsi tinereţea, Marilena devine amanta lui Fredi (Mircea Silaghi), un tânăr traficant şi bişniţar.

"Simona este suficient de complexă, încât nu cred că o putem caracteriza doar numind-o personaj negativ.”  (Cosmina Păsărin)


Nuditate, înjurături, viol, droguri, crimă  înscenări de răpiri, fotografii compromiţătoare sunt ingredientele filmului Tanti, care urmăreşte satirizarea societăţii în care trăim.

După ea

Ştefan are o nevastă frumoasă şi o fetiţă isteaţă,  lucrează într-o agenţie de publicitate, stă într-un cartier rezidenţial şi conduce un SUV. Mai mult, expatul din fruntea agenţiei îl numeşte responsabil peste o campanie importantă, iar soţia îl anunţă că e însărcinată cu gemeni.

Deşi toate îi merg de minune, Ştefan nu e deloc în apele lui: nu-şi poate scoate din cap chipul unei femei pe care a zărit-o pe stradă. O atracţie de moment (dintre acelea care sunt sortite să dispară la o clipă după ce apar) se transformă, în mod inexplicabil, într-o obsesie irezistibilă. Dorinţa de a o găsi pe necunoscută devine motivul său de a fi şi îl face să îşi pună în pericol căsnicia şi cariera.

Căutarea femeii îl aruncă pe Ştefan într-o spirală ameţitoare în care realitatea se confundă cu fantezia. Faptul că necunoscuta îi scapă mereu printre degete îl aduce în pragul nebuniei. Cea care îl trezeşte la realitate este fetiţa lui; ea îl ajută să îşi dea seama că mintea i-a jucat o festă şi că lucrurile pe care le are nu merită sacrificate pentru o fata morgana.

În regia Cristinei Ionescu, filmul reuneşte actori precum Victor Rebengiuc, Dragoş Bucur, Anca Florea şi alţii.

Pădurea spânzuraților

Una din cele mai bune ecranizări din cinematografia românească, în regia lui Liviu Ciulei, „Pădurea Spânzuraţilor” a primit în 1965 aurul la " Cannes Film Festival " şi o nominalizare la Golden Palm.

În timpul primului război mondial, Apostol Bologa (Victor Rebengiuc), un tânăr însufleţit de aventuri romantice, se înrolează voluntar pe front, pentru a-i dovedi dragostea logodnicei sale, Marta (Mariana Mihuţ). Pe frontul din Galiţia, el se acoperă de bravură, fiind decorat şi avansat la gradul de locotenent. Este cooptat apoi de Curtea marţiala, unde îl condamnă, cu toată covingerea, la moarte prin spânzurare, pe sublocotenentul ceh Svoboda (Valeriu Arnăutu). După execuţie, află de la noul comandant de companie, căpitanul Klapka (Liviu Ciulei), motivele pentru care Svoboda încercase să dezerteze. Din acest moment începe să aibă mustrări de conştiinţă, iar încercarea de a găsi noi argumente şi justificări îi sporeşte neliniştea şi obsesia vinovăţiei devine chinuitoare. Aflând apoi că regimentul său va fi trimis pe frontul românesc, se hotăraşte să dezerteze, este rănit şi internat în spital. Îndragostit de unguroaica Ilona (Ana Szeles), fiica groparului Vidor (Laszlo Kiss), în casa căruia este încărtiruit, Bologa rupe în timpul concediului de convalescenţă logodna cu Marta.

La scurt timp după reîntoarcerea la unitate, este chemat din nou la Curtea marţială. Acum urmau să fie judecaţi nişte ţărani, consideraţi spioni fiindcă se duceau să-şi muncească ogoarele peste liniile interzise convenţional de armata austro-ungară. Bologa nu mai poate suporta gândul de a fi complice la condamnarea unor oameni nevinovaţi şi hotărăşte să dezerteze. Este prins, condamnat şi spânzurat.

„Filmul a fost bine receptat de publicul din România. Ţin minte că după premieră nu am avut bani să-mi cumpăr doi crenvurşti. (Liviu Ciulei)

Cel mai iubit dintre pământeni


Eroul filmului, Petrini, profesor de filozofie, persoană pașnică, este arestat de Securitate. Este ridicat de acasă, pe neașteptate, cu brutalitate. Urmează o anchetă dură și absurdă, în care este obligat să explice conținutul unei scrisori interceptate de “Organele de Ordine”. Scrisoarea, trimisă de un fost coleg de facultate, se încheia cu o formulă folosită între colegi, ca o glumă: “Aștept ordonanțele dumneavoastră”. Într-un simulacru de proces, Petrini este condamnat la ani grei de detenție.

Experiențele odioase, umilitoare și traumatizante din închisoare (ca deținut) și apoi momentele dintr-o așa zisă “libertate”, poate mai odioase prin restricții (angajat la hingheri, în bătaie de joc) îl fac să se gândească mai mult la sensurile filozofice ale vieții.

Filmul, care  prezintă drama intelectualului din România anilor '50–'60, este în regia lui Şerban Marinescu iar în rolurile principale joacă Dorel Vișan, Gheorghe Dinică și Ștefan Iordache.